Criza financiară

Aproape 1.900 de salariaţi din Timiş vor fi disponibilizaţi, până în luna august, cele mai multe concedieri urmând să fie făcute de compania Delphi Packard România, care deţine o fabrică în localitatea Sânnicolau Mare, şi de Flextronics, potrivit Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă.

Astfel, cele mai multe disponibilizări, peste 720, au fost anunţate de compania Delphi Packard România, care deţine o fabrică în localitatea Sânnicolau Mare, 344 de angajaţi ai acestei firme urmând să îşi piardă locul de muncă în această lună, iar alţi 380, în luna iulie. Aceştia reprezintă aproape zece procente din totalul angajaţilor acestei companii.

Aproape 640 de persoane vor fi concediate, până în luna august, şi de la Flextronics, o altă societate care se ocupă cu fabricarea echipamentelor electronice, cu sediul în Timişoara.

sursa: MediaFax

Leul a profitat ieri de un val de optimism al investitorilor internationali si a castigat teren in fata euro pe piata valutara de la Bucuresti. Cursul oficial calculat de BNR a coborat astfel cu 1,22 bani, pana la 4,1998 lei. Dolarul a pierdut 5,16 bani, coborand la 2,9774 lei. In ultimele zile cotatiile se stabilizasera pe piata valutara interbancara deasupra pragului de 4,2 lei, pe fondul unei aversiuni mai mari la risc din partea jucatorilor straini. Leul a reactionat mai slab decat monedele de pe pietele vecine la schimbarea sentimentului de ieri, asa cum in zilele precedente se depreciase mai putin.

sursa: Zf

Ministrul de Finante Gheorghe Pogea a anuntat sambata predictiile pe baza carora s-a facut cea de a doua rectificare bugetara din acest an precum si ajustarile care au fost decise in cadrul sedintei extraordinare de Guvern.

Rectificarea bugetara este fundamentata pe o scadere a economiei de 8,46 la suta in 2009, un PIB de 497,3 miliarde lei si o rata a inflatiei de 4,3 la suta.

“Deficitul bugetar se va situa la 7,3 % din PIB fata de 4,6% cat a fost anticipat in primavara”,a mai spus Pogea precizand ca acesta va fi de 36,5 miliarde de lei fata de 24,3 miliarde de lei in varianta initiala.

De asemenea, se estimeaza ca veniturile vor reprezenta 31,6 % din PIB iar cheltuielile vor ajunge la 193,7 miliarde, adica 38,9% din PIB.

“Anticipam o scadere a veniturilor de -17,4 miliarde lei pe bugetul general consolidat”, a a mai declarat ministrul de Finante precizand ca acestea vor proveni din TVA, contributiile sociale si somaj, venituri nefiscale, precum si din scaderea absorbtiei fondurilor post-aderare.

Potrivit lui Pogea, cheltuielile bugetului general consolidat au fost diminuate cu 5,25 miliarde lei (1,1 la suta din PIB).

Politica bugetara pe 2009

In urma rectificarii bugetare s-a decis suplimentarea investitiilor publice prin alocarea a 900 milioane de lei pentru proiectele de infrastructura: 500 milioane lei infrastructura rutiera si 400 de milioane de lei pentru drumuri judetene si scoli.

“Majoram plafonul de garantare cu 400 milioane de euro pentru 2009, sumele vor fi utilizate cu predilectie pentru asigurarea cofinantarii proiectelor care necesita atragere de fonduri europene sau credite externe rambursabile”, a mai anuntat Pogea.

De asemenea, Ministerul de Interne a primit in plus 303 milioane de lei pentru sistemul integrat de asigurare a frontierei in vederea aderarii la Spatiul Schengen la data stabilita.

In privinta asistentei sociale, s-a decis imbunatatirea protectiei sociale, suplimentandu-se cu 547 miliarde lei bugetul de pensii si cu 895 miliarde de lei bugetul de somaj.

“De la bugetul de stat catre bugetul de pensii se va acorda o subventie de 5,5 miliarde de lei iar statul ii asigura pe toti pensionarii ca exista resursele pentru plata pensiilor”, a mai spus Pogea.

In vederea reducerii arieratelor, au fost alocate sume de 365 milioane lei pentru CFR Calatori, pentru plata datoriilor catre furnizorii de utilitati si alti agenti economici si de 330 milioane lei catre bugetele locale, pentru plata facturilor la utilitati.

Ce ministere pierd

In privinta reducerii bugetelor ministerelor s-a decis ca valoarea totala va insuma 1,4 miliarde de lei, dintre care:

Ministerul Dezvoltarii si Locuintei – 347 milioane lei
Ministerul Educatiei – 154 milioane (au fost luate in calcul inclusiv cele 10 zile fara plata)
Ministerul Finantelor – 205 milioane
Ministerul Sanatatii – 113 milioane
Ministerul Mediului – 108 milioane
Ministerul Tineretului si Sportului – 78 milioane
Ministerul Comunicatiilor – 43 milioane
Ministerul Turismului – 30 milioane

Secretariatul General al Guvernului pierde la rectificare 66 milioane lei iar alti ordonatori principali de credite au bugete mai mici cu un total de 151 milioane lei.

In privinta solutiei alese pentru a-i convinge pe bugetari sa intre timp de 10 zile in concediu fara plata, ministrul de Finante a declarat ca s-a decis ca aceasta nu va fi reglementata prin lege, ci va fi lasata la latitudinea ordonatorilor de credite.

“Aceasta masura este absolut necesara nu este o ambitie a cuiva. O vom face respectand legalitatea, ordonatorii vor lua masurile legale astfel incat ajustarea sa se poata face. Este o masura cu caracter temporar”, a mai declarat ministrul precizand ca in urma discutiilor cu angajatii acestia isi vor putea fie lua zile libere fie va fi vorba de o combinatie de zile libere si reducere a programului de lucru.

sursa: Ziare.com

Stirile economice din ultima vreme sunt din ce in ce mai optimiste si dau mai multa incredere atat oamenilor de afaceri, cat si cetatenilor de rand. Insa nimic nu va mai fi niciodata la fel. De la cersetori la politicieni, de la functionari la brokeri, vietile tuturor au fost schimbate pentru totdeauna. Reconfirmarea lui Ben Bernanke in functia de director al Fed, noile cresteri de pe bursele internationale, anuntul ca pretul caselor incepe din nou sa urce si ca increderea consumatorilor a revenit pe un trend pozitiv reprezinta un simbol al iesirii din recesiune. Insa ceea ce se va intampla in urmatoarea perioada, si nu trebuie uitat ca exista inca riscuri foarte mari, este ceea ce se poate numi o intoarcere in anii 1930, arata o analiza a Times Online. Marea Recesiune = Marea Exagerare Marea Depresiune a fost evitata. Marerea Recesiune, care a fost prezisa de multi analisti economici ca va fi mult mai lunga si severa decat oricare alta, ar putea intra in istorie ca Marea Exagerare. Lectia politica si economica ce poate fi trasa din toata aceasta poveste a ultimilor ani ar putea umple paginile multor carti. Insa ce se intampla pe plan economic pe masura ce recesiunea paleste? Ceea ce e sigur e ca economistii ar trebui sa isi reediteze prognozele din ultima perioada. De fapt, toate drumurile pe care s-a spus ca le urmeaza economia globala in ultimii 30 de ani s-au dovedit a fi doar fundaturi. Daca aceiasi analisti vor ca ceea ce spun sa fie luat in serios de acum inainte, ei trebuie sa invete sa abandoneze orice teorii rationale care vorbesc despre piete eficiente si cresteri economice. Pietele NU au intotdeauna dreptate De asemenea, toate ideologiile care au stat la baza capitalismului sunt daramate acum. Sloganul din timpurile lui Margaret Thatcher si Ronald Reagan – “Piata are intotdeauna dreptate” nu mai are niciun sens. Economistii trebuie sa recunoasca faptul ca pietele fac uneori greseli catastrofale, chiar si atunci cand, din punct de vedere teoretic, sunt perfecte. Si, odata ce acest mit este daramat, o serie de alte probleme se ridica automat, ideea de perfectionare a economiei din ultimele decenii fiind spulberata putin cate putin. Politicienii, intre muma si ciuma Insa, pe masura ce tot mai multe tari ies din recesiune, trebuie evidentiate efectele ei asupra politicienilor, economistilor, bancherilor, oamenilor de afaceri si cetatenilor de rand. Titlurile scrise cu majuscule in mai toate ziarele care anunta sfarsitul crizei economice si statisticile pompoase care le urmeaza nu ii incalzesc prea mult pe cei care au ramas fara slujbe, fara case sau pe cei mai norocosi care doar si-au cheltuit toate economiile in aceasta perioada. Somajul va creste in continuare la nivel global in urmatorul an, taxele, dobanzile, toate lucrurile pentru care contribuabilii trebuie sa scoata bani din buzunar vor creste si ele mai departe. Singura consolare e probabil doar ca vor creste mai putin decat ar fi facut-o daca nu am fi trecut prin aceasta criza. Si asta pentru ca bancherii si politicienii isi vor uni fortele in incercarea de a aduce o crestere economica cat mai mare, in timp ce guvernele si-ar reduce datoriile pe care le-au facut in aceasta perioada. Cat despre politica, este putin probabil ca cei care s-au aflat la conducerea guvernelor lumii pe timp de criza sa castige capital politic de pe urma iesirii din recesiune. Cu toate acestea, exista cativa lideri care au iesit drept salvatorii natiunilor pe care le conduc. Printre acestia se numara presedintele american Barack Obama, cel francez, Nicholas Sarkozy, sau premierul italian, Silvio Berlusconi. Cert este ca, desi s-ar putea spune ca, in linii mari, ceea ce a fost mai greu a trecut, viziunea a miliarde de oameni despre viitor si increderea lor in stabilitate s-a schimbat radical in doar cateva luni si nu va mai fi niciodata aceeasi.

sursa: Ziare.com

România are 43 de reprezentanţi în top 1.000 cele mai mari companii din statele “Noii Europe” (New Europe), respectiv dintre cele 10 state nou aderate la UE începând cu 2004 şi Croaţia. Clasamentul, alcătuit de firma de cercetare economică Crossover Research, a luat în calcul veniturile obţinute în 2006 de cele mai mari companii din aceste state. România are doar cu o companie mai mult decât Bulgaria, care reprezentată de numai 42 de mari firme în acest top.

Cea mai bine clasată companie locală este Petrom, cea mai mare companie din România, care ocupă locul 10 la general, cu venituri de 3,8 miliarde de euro. Ea este urmată de Arcelormittal Galaţi (locul 49) şi de SC Electrica SA (locul 52).

Citeşte mai mult în Gândul